Romanii şi bulgarii, cei mai cei între popoari

Vedem că nu suntem singurele mămăligi din partea asta a Europei.
Bulgaria este gata să achiziţioneze şi ea petardele de avioane americane second hand, concept anii 70, cu nişte „facelifturi”. link

Ştim cu toţii de unde a venit comunismul, cu tot alaiul lui de nenorociri.

Buuun, şi acum ce facem? Nu mai ieşim din ura iraţională faţă de ruşi orice s-ar întâmpla?

Ruşii, ei înşişi au suferit groaznic de pe urma comunismului pe care l-au inventat. Acum au şi ei un fel de democraţie, important este că orânduirea s-a schimbat, au pus capăt ideilor hegemonice – sau cel put(ţ)in nu-s aşa ambalate precum ale americanilor –
au demarat spre capitalism, mai ales cu ajutorul motoarelor pe gaz.

Gaz care ne este vital şi nouă, după cum ştim, şi pe care îl cumpărăm la un preţ piperat - şi ăsta-i doar unul din neajunsurile relaţiilor proaste cu Rusia, se poate vorbi de pierderea unei uriaşe pieţe pentru export etc. -, plătind factura pupincurismului nostru tradiţional, îndreptat şi spre fesa cea mai îndepărtată de hotare.
Fiindcă, se pare, noi nu putem să avem relaţii echilibrate, să ne vedem ale noastre, să fim cu picioarele pe pământ.
Ne trebuie tătuc, stăpân pe care să-l preaslăvim într-o adoraţie tâmpă şi fetişistă în care ne dizolvăm identitatea.

Nici bine nu s-a încheiat cu Pactul de la Varşovia, că pe noi a început să ne fută grija că rămânem de capul nostru, fără mamă, fără tată, parc'am fi făcuţi din piatră, vorba aurolacilor care cer prin metrou bani de ţigări via pâine.
Aşa că s-a pornit o campanie dementă de îndoctrinare a populaţiei că fără NATO nu se poate.
Marea majoritate a jurnaliştilor au luat ideea pe nemestecate şi au făcut-o ciungă, trăgând de ea în neştire.
A devenit un fapt acceptat cam de toată lumea, aşa că, în cele din urmă, am ajuns şi în NATO.
Nu înainte de a ne arde prin şantaj cu nişte trompete de fregate ruginite şi englezii, aliaţi pe axa din capul lui Spală-Punte.
Au fost câteva voci timide care au încercat să propună puţină moderaţie, unii chiar au pus pe masă ideea de neutralitate, dar corul căpoşilor NATO-işti a fost teribil. Interesele erau mari, vânzări de armament, chestiuni de influenţă, plus ignoranţă cu tona.
Ni se înţepa imediat bula cu frici inconştiente, ni se aducea aminte că suntem mici, proşti şi cu bube-n cap. Şi ne papă ursul cel rău.
Ursul nu ne păpa, ci ar fi avut motive temeinice, dacă ne-am fi negociat şi noi mereu în mod inteligent prin pădurea internaţională fiecare poziţie, să ne ofere zmeură, miere şi nici lupului de peste ocean nu i se urca la cap.
Lup care nu ştie decât de propriul interes, cu cinism, nici măcar în programul BÂRLOG WAIVER nu ne-a băgat în 20 de ani de pupat steagul cu steluţe.

„Aliatul” nostru nu a avut nici măcar bunul-simţ să salveze aparenţele şi să bage 2-3 ani la bulău un amărât de sergent care a ucis o valoare a muzicii româneşti. Aceste lucruri spun mult.
Mai apoi, amerianii fac pe dracu-n paişpe să ne bage pe gât avioane vechi, care la ei s-ar casa în câţiva ani, în loc să ne facă o propunere corectă. În condiţiile în care alţii au făcut propuneri mai mult decât onorante.
Pentru yankei suntem doar o mioriţă de muls. Slabă, e drept, dar dacă nu curge, pică.
Cred că o atitudine mai echilibrată pe plan internaţional şi puţin mai multă demnitate nu ar fi făcut rău nimănui, şi ar fi stat şi mămăliga mai ţeapănă pe masă, că fleşcăită arată a vomă.

foto furata de aici